Mobile zone Iasi

Nu stiu ce alt nume as putea sa pun la acest articol decat numele service-ului pe care il recomand cu cea mai mare caldura. O scuze, defapt nu il recomand, si nu il recomand deloc.

De ce nu o fac? Ca doar nu incep sa denegrez un nume doar ca vreau eu si ca pot. Nu, nu as face asta nici macar daca as fi platit de cineva, o fac doar pentru ca merita. Nu stiu acum daca asta e politica lor, sau doar daca eu am fost mai ghinionist, dar sincer, nu pot sa recomand acest service nici unui cunoscut de al meu. Si de ce spun acest lucru poate va intrebati.

Hai sa va spun. Acum vreo luna sau asa mi-am dus telefonul in service la ei, mobile zone, in caz de nu v-ati prins, ca sa mi-l repare. Dupa mult timp de cercetare am ajuns la concluzia ca la telefon sa stricat mufa flex, adica mufa cu care imi incarc telefonul. Toate bune si frumoase, il duc la ei, le explic situatia, ei m-au asigurat ca nu au de unde sa stie daca e chiar mufa flex, si o sa incerce sa vada ce are, dupa ce ii dau nu stiu ce diagnostice.

Am zis okei, il las in service, trece o saptamana si mi-l aduc inapoi, si vreau sa spun ca trebuia adus inapoi in maxim 3-4 zile, da nu e asta o problema. Am zis ca sta mai mult si il rezolva, chiar daca o schimbare de mufa dureaza undeva la o ora maxim.

Ma rog, ma duc sa il ridic, mi se spune ca telefonul are placa de baza fripta, arsa, cum vreti dumneavoastra sa ii spuneti. Si atunci, pe moment am spus okei. Dar curiozitatea ma facut, sa imi deschid si eu telefonul, singur, pentru a ma asigura ca este asa. Si ce sa vad cand il deschid?

Placa mea de baza e intreaga, nu e arsa, nu nimic, doar ca la cum a fost desfacut telefonul de minunatii tehniceni de la Mobile Zone, au uitat ceva suruburi sa le puna la loc, cateva mufe flex nici macar nu erau puse la locul lor, si sa constat ca defapt tot eu am avut dreptate cand am spus ca e mufa de incarcare defecta.

Ei probabil dupa ce mi-au desfacut telefonul, sau uitat prin el, au cam uitat ce si de unde au scos, ca vreo 2 mufe flex nici macar nu erau puse la loc, iar una era sub placa de baza, nici macar nu era la locul ei, deasupra placi, in locasul ei. Si au desfacut-o asa bine incat au rupt cipul in 2, ca normal nu trebuia sa se ridice cu tot cu capac, dar na. Nu era greu sa il pui la loc, doar ca aveai nevoie de putina indemanare.

Dar na, astea au trecut, astea se repara, cel mai ciuda e ca i-am crezut cand mi-au spus ca e placa de baza, si noroc ca l-am desfacut eu si am vazut ca defapt nu e asa.

Asa ca, tuturor care citesc acest mic articol, sper sa nu va duceti niciodata telefoanele la service-urile mobile zone din Iasi, pentru ca habar nu au ce fac cu telefoanele cat de cat mai noi!! Numai bine!

Dear America

Okei, să începem. După cum știți, unii din voi, asta vară am fost in United States of America, și poate, prin intermediul acestui articol, o să va decideți și voi dacă să mergeți sau nu in state.

Să începem cu începutul? Ok. Totul a început în anul 2 de facultate, când, după multe povești auzite de la alți cum e in State, m-am decis să încerc și eu un an. Așa că m-am dus la cea mai aproapiată agenție de la facultate (American Expierence – nice guys there btw) și am început procesul. După multe luni de așteptare, vizite multe la sediu, interviuri și bilete am ajuns într-un final în State.

Acolo, cu totul o nouă lume. Deloc ca la noi. Oameni super de treaba, care te ajută, te salută, și care nu sunt așa nesimțiti ca la noi. Da, sunt și excepții, am întâlnit și excepții, dar în general, oameni sunt foarte de treabă. Asta cel puțin în sătucul în care am fost eu, adică Wisconsin Dells, Wisconsin.

Un loc minunat, cu multe peisaje și mai multe parcuri de distracție, dar eu nu am avut timp de ele prea mult, deoarece munceam de dimineață până seara, și când am avut timp de ele, s-au cam închis toate. This is bullshit, you know?

Așa, să vorbim și despre partea cu munca, că doar de asta pleci în state. De găsit de muncă, aici mă refer la second job, am găsit destul de repede, deoarece se căutau persoane pe atunci, și am avut și puțin noroc că după mine nu s-au mai făcut angajari. Ma rog, cu un singur job te descurci așa, doar să trăiești acolo, cu 2 joburi deja ajungi să îți mai cumperi și ceva, să mai bei o bere și alte de astea.

Nu am făcut mulți bani, chiar dacă am avut 2 joburi, housekeeper la un hotel și crew member la McDonalds, dar asta nu e o problemă. Și un sfat pentru cei care vor să meargă sau merg, încercați să vă gasiți joburi pe posturi din care iese tips, și cand mă refer la tips, mă refer la mult tips, gen restaurante sau de astea.

Deoarece, știam persoane care faceau în zile bune pe câteva ore de muncă cât faceam eu într-o săptămână, chiar dacă salariul pare mic, e foarte avantajos!

Așa, să mă gândesc ce mai este de spus. A da, oameni care îi întâlnești acolo, și nu mă refer la americani, mă refer la ceilalți, ca acolo veți întâlni o mulțime de oameni, din toate colțurile lumii. Și asta face experiența mult mai frumoasă, deoarece aflii și despre alte culturi, nu numai cea americană, și poți să faci prieteni de lungă durată, sau măcar ceva cunoștințe prin acestă experiență.

Mai este ceva de spus?? Nu cred, dar o să revin mai târziu cu ceva poze din USA, adică ce am vizitat eu mai exact.
Sper că ți-a plăcut, și că ți-ai făcut o idee despre America și despre cum stă treaba acolo.
Aveți de gând să mergeți în State?

America, o alta poveste

De 2 zile am ajuns in prea marea America, si dupa ce am avut atatea peripetii cand am ajuns aici, acum mi s-a mai stricat si laptopul.

Pe langa laptopul stricat, care sper sa il rezolv azi cumva, am intampinat vreo 2 probleme pe la aeroport. Care sunt acelea? Poi hai sa vi le spun.

Primu, am stat la o coada infernala ca sa pot intra in USA ca na, sunt paranoici total. Am stat undeva pe la 2 ore pentru acel check in. Dupa ce am stat atat, nu mai gaseam bagajul, ca in cele 2 ore de cand a aterizat avionul, bagajele au disparut de pe banda. Acum stai si le cauta vreo jumatate de ora, ca sa iti dai seama ca erau puse pe jos undeva langa o banda.

Alt lucru fain e ca nu gaseam persoanele cu care trebuia sa ajung pana in Wisconsin Dells, dar pana la urma sa rezolvat si aceast lucru, cu ajutorul la cateva telefoane si asa mai departe.

In rest, totul e bine si frumos momentan, o altfel de lume, asta e sigur, cu oameni mult mai respectuosi decat in Romania, cel putin pana acum.

Cam asta e tot pe azi, am sa va tin la curent cu aceasta experienta!

Amintiri

Nu ştiu câţi dintre voi ştiu, dar primul meu blog a fost “construit” undeva prin 2008, cred, şi mă uitam zilele astea pe e-mail să văd cam care e ultimul e-mail salvat. Nu mare mi-a fost curiozitatea să văd că am e-mail primit din 2009 (undeva prin mai), şi din 50-60 câte aveam, mai bine de jumate erau cu banner/link exchange.

Ce au mai trecut şi vremurile alea, în care erau o persoană aşa “importantă” de mă căuta lumea.

Glumesc şi eu acum, au trecut acele vremuri, mi-am făcut câteva prietenii pe vremea aia, am legat “relaţii” şi aşa mai departe, dar acum, încerc, şi tot încerc de 3 ani să mă reapuc să scriu pe amărâtul asta, dar nu reuşesc. Poate cu timpul, când o să fie mai mult timp, şi mai multe subiecte despre care să scriu, am să mă apuc iar. Dar până atunci, numai bine! 🙂

The romanians are coming

Probabil toţi aţi auzit de acest serial revoltător al englezilor, în care mulţi zic că îşi bat joc de ţara noastră. Poate e aşa, poate nu.

Eu am urmărit primul episod, şi ţin să precisez că în tot episodul, nu au fost români cei care au vorbit (sau care au fost intervievaţi) ci doar rromi din condiţii mai puţin favorabile, şi care vor să îşi ajute familia cum pot, plecând peste hotare.

În mare parte îi arată dormind pe stradă, că 1/5 “homeless” (fără casă) din UK sunt români, poate aşa o fi, dar cum am spus, nu au arătat romani care să fie intervievaţi, ci doar rromi care încearcă să câştige un ban cinstit prin muncă, ci nu prin furat sau alte cele.

Da, nu pot să spun că nu mi se pare jignitor acest lucru, totuşi sunt români de ai noştri, care au plecat să îşi facă un viitor, să câştige un ban cinstit, dar chiar şi în primul episod spune că România e frumoasă, numai că e o ţară săracă, în care oameni ar face orice că să scape de sărăcie.

Şi cine îi poate contrazice? Poate nu ar fi trebuit să facă chiar un întreg serial din asta, dar poate un mic documentar despre asta nu ar fi stricat, deoarece şi noi ştim, până la urmă, cum stă treaba în ţara noastră. Locuri puţine de muncă, prost plătite, în care dacă vrei să faci ceva, ai nevoie de o sumă de bani, pe care, vrei nu vrei, tot în afara o aduni.

Acum să nu îmi săriţi în cap că apar cumva acest show, nu îl apăr, dar nici nu-l jignesc, că până la urmă, arătă o parte a României. Fie că vrem, fie că nu vrem, aşa suntem văzuţi în afară, şi în loc să ne plângem de acest lucru, ar trebui să facem ceva ca să îl schimbăm, şi nu doar cu performanţa a unui sportiv, trebuie să ne afirmăm şi în alt mod.

Oricum, eu vă las primul episod din serial mai jos, şi aştept părerile voastre referitoare la el.

Serialul nu e tradus în română, aşa, ca o paranteză.